Mihai Gadea Pupaţi-o, domnule, în cur pe Kovesi

Mihai Gadea Pupaţi-o, domnule, în cur pe Kovesi

IN ROMANIA o femeie poate fi si motostivuitor

IN ROMANIA o femeie poate fi si motostivuitor

“Podul către o altă dimensiune” – descoperit într-un videoclip şocant pe YouTube

“Podul către o altă dimensiune” – descoperit într-un videoclip şocant pe YouTube :))))

Un videoclip apărut pe Internet prezintă ceea ce conspiraţioniştii cred că ar fi o intrare în altă lume. În videoclipul YouTube, un narator detaliază o poveste despre un pasaj bântuit din orașul Avon (Indiana, SUA). El spune următoarele: “Poveștile despre pod au circulat chiar înainte ca podul să se deschidă. Se spune că în timpul construirii podului, un muncitor a băut la locul de muncă și a căzut într-o groapă de ciment. Acea groapă a devenit mormântul său, iar scheletul său se află încă sub pod, iar fiecare tren care trece pe acolo îi scutură sufletul”. Dar asta nu este totul. Povestitorul explică faptul că, o dată pe an, acolo se deschide un portal către o altă dimensiune: “O legendă spune că podul este o poartă spre o altă dimensiune și trecând-o, cu ocazia aniversării deschiderii sale, te va duce către altă lume. În nopțile furtunoase, poarta se deschide parțial și suspine de fantome se aud în mijlocul ei.” Cei care au vizionat videoclipul au avut reacții amestecate la vizionarea lui. Unii au fost îngroziți de posibilitatea existenţei unei porți către o altă dimensiune, sugerând chiar dinamitarea podului. Alții au fost convinși de mit: “Sunt un pic sceptic când vine vorba despre supranatural, dar am experimentat personal lucruri pe care nu le pot explica. De asemenea, am auzit povesti de la membrii familiei și știu că nu m-ar minți”, a spus un cititor. Însă, există, bineînţeles şi sceptici, care zic că nu e nimic paranormal, totul nefiind altceva decât o “legendă urbană”.

Ni se ascunde faptul că schelete de uriaşi au fost găsite peste tot în lume! În Maroc au existat giganţi de 4 metri…:))))))))))

Ni se ascunde faptul că schelete de uriaşi au fost găsite peste tot în lume! În Maroc au existat giganţi de 4 metri…

În întreaga lume au fost descoperite tot felul de oase şi schelete de uriaşi, cu toate că unii antropologi încearcă în continuare să insiste că sunt oase de gorilă. De exemplu, în anul 1936, antropologul german Larson Kohl a descoperit oasele unor oameni uriaşi pe malurile lacului Elyasi din Africa Centrală. Paleontologii germani Gustav von Konigsberg şi Franz Weidenreich au fost surprinşi când au descoperit mai multe oase de uriaşi în farmacii din Hong Kong, în anul 1941. Descoperirea a fost publicată şi documentată ştiinţific în raportul Societăţii Americane de Etnologie pe anul 1944. La circa 6 km de Safita, Siria, arheologii au scos la lumină topoare care nu puteau fi folosite decât de oameni cu mâini uriaşe. Uneltele din piatră care au ieşit la iveală la Ain Fritissa (estul Marocului), măsurând 32 x 22 cm, trebuie să fi aparţinut de asemenea unor oameni puternici. Dacă puteau să mânuiască asemenea unelte, care cântăresc până la 4,3 kg, trebuie să fi avut peste 4 m înălţime. Descoperirile unor schelete de uriaşi în Java, în sudul Chinei şi în Transvaal (Africa de Sud) sunt bine cunoscute din literatura de specialitate.

Legenda “Lânii de Aur” descrie, de fapt, o maşină zburătoare sofisticată folosită de zeii antici din Olimp

Precum spun vechile mitologii greceşti, Lâna de Aur a fost lâna berbecului care i-a dus în zbor pe Frix și pe Hele în Colchida (un teritoriu în Georgia de azi). Frix a oferit acest animal, drept jertfă, lui Aeetes și a atârnat lâna berbecului de un arbore în pădurea în care era venerat Ares. Lâna de aur semnifica în mitologia greacă simbolul bogațiilor din țările răsăritene, pe care elinii le-au râvnit mult, întotdeauna. Legenda spune că Iason, însoțit de argonauți, a pornit în căutarea lânii de aur. Dar totuşi, de ce este acest obiect cât se poate de ciudat (Lâna de Aur) atât de râvnit? Majoritatea enciclopediilor descriu Lâna de Aur ca fiind „blana unui berbec de aur”. Prin urmare, se presupune că acest întreg echipaj de argonauţi a pornit pe mare din cauza unei blăni? Se presupune că a fost construită cea mai mare corabie a vremii şi că fiii zeilor şi regilor şi-au oferit serviciile de bunăvoie pentru a porni în căutarea unei blăni ridicole? Nu, în mod sigur nu, pentru că Lâna de Aur era o blană deosebită, cu proprietăţi uimitoare. Putea să zboare! Aşadar, Lâna de Aur era un fel de maşină zburătoare, care îi aparţinuse odinioară zeului Hermes. În niciun caz nu trebuia să rămână în mâna unui tiran, care ar fi putut să abuzeze de ea în scopurile sale netrebnice – aşa explicându-se şi organizarea echipajului de primă clasă, cu toate îndemânările lui deosebite şi ajutorul descendenţilor zeilor. Toţi voiau să recupereze ceea ce le aparţinuse zeilor din Olimp. De cum s-au îmbarcat, argonauţii şi-au ales un conducător într-o manieră democratică. A fost preferat Heracles, cel mai puternic dintre toţi, însă el a refuzat însărcinarea. A spus că onoarea îi aparţinea numai lui Iason, iniţiatorul expediţiei. Corabia a ieşit iute din portul Pangasai şi a ocolit peninsula Magnesia. După câteva aventuri neprimejdioase, echipajul a ajuns la peninsula Capidagi, care este legată de continent printr-o fâşie de pământ. Acolo trăia poporul dolion, al cărui tânăr rege, Cyzicus, le-a cerut argonauţilor să-şi lege corabia în portul din golful Chytos – părând să uite să-i avertizeze despre uriaşii cu şase braţe care trăiau şi ei acolo. Argonauţii, care nu bănuiau nimic, au urcat pe un munte din apropiere să se orienteze. Numai Heracles şi alţi câţiva oameni au rămas să păzească corabia Argo. Monştrii cu şase braţe au atacat imediat vasul, fără să ia seama însă la Heracles, care i-a văzut apropiindu-se şi a omorât câţiva dintre ei cu săgeţile sale înainte chiar ca lupta să înceapă. Între timp, ceilalţi argonauţi s-au întors şi, mulţumită talentelor lor deosebite, i-au măcelărit pe atacatori.

Să spui despre românii ardeleni de azi, că sunt urmașii slugilor ungurilor, mi se pare o josnicie fără margini

Familia mea şi familiile a sute de mii de ardeleni români au stat drept în faţa oricui, nu în genunchi, cum insinuează o grămadă de derbedei politici și din mass-media, pentru a-și justifica politica naționalist-șovină și xenofobă, ca și veșnica tendință de victimizare a românilor ardeleni(dar și cea de autovictimizare a unor români ardeleni, din păcate).

Tot ce înseamnă azi Transilvania, este realizarea noastră a tuturor, maghiari, saşi, secui, români, macedo-români, evrei, armeni, țigani, slovaci, ruteni, cehi, sârbo-croați, polonezi, greci, bulgari sau turci…De la cel mai mare aristocrat al Transilvaniei, până la ultimul jeler. Fiecare, după posibilităţi şi conştiinţă.

 

Nu odată am fost jignit(nu doar eu, ci și mulți alți ardeleni români), cu apelativul „urmaş de slugă” al ungurilor, de către diverși ziariști, oameni politici, sau pur și simplu de români, care nu au habar despre istoria străbunilor noștri ardeleni.

 

Care se simt urmași de slugă, să se ducă la dăncilă şi la oamenii lui dragnea. Acolo e plin de slugi, acolo vor fi în elementul lor…Și sunt unii ardeleni, care o fac, de multă vreme. Nu neapărat doar etnici români…

 

Nimurucilor, de ardeleni să nu vă mai legați, fiindcă nu aveți nici dreptul, nici căderea de a ne judeca strămoșii. Care erau ardeleni, cu mult înainte de a exista România ca stat. Cum să comparăm 100 de ani de Românie cu 1000 de ani de Transilvanie ?

CONTiNUARE PE 

tudorduică-transsylvanica.ro

Tipic! Minciuna rosie la ea acasa

Tipic! Minciuna rosie la ea acasa. Ingrediente: un pic din China, un pic din Russia Today (puteau lipsi?), un pic de marlanie pesedista si gata-i salata cu #Rezist.

Dragos Stanca: Iată cum se fabrică un fake news ca la carte, în 4 pasi simpli (aflați din 3 click-uri si un search, după ce am văzut postarea la Catalin Tenita).

1. Un antreprenor rus, pe nume Artem Zhdanov, aflat în vizită la Shenzhen, Guangdong, China, publică o postare în care arată o "fermă de smartphones" care generează instalări pentru aplicația WeChat.

> Postare inițială e aici: https://goo.gl/fbRHiH
> Explicațiile lui ulterioare, aici: https://goo.gl/ke3H9d

2. Russia Today preia postarea si cumpără si drepturile de folosință ale clipului. Prin agenția lor video, Ruptly, re-publică înregistrarea, însă cu explicația vagă că e vorba de o "fabrică de like-uri" (din China). Detalii, detalii...

> Video-ul publicat de ei, aici: https://goo.gl/hnQTFK

3. Media din toată lumea preia pe nemestecate informația, printre cei care preiau sunt si cei de la ZF, pe pagina lor de Facebook. Unde se precizează, corect, si sursa: https://goo.gl/bM45XC

4. "Strategii" în comunicare de la PSD consideră că e o treabă de exploatat aici, "uită" că e vorba de China, de WeChat, preferă varianta că e vorba doar despre Facebook likes si - detalii, detalii... - aduc "acțiunea" în România, unde o leagă, evident, de miscarea #Rezist.

Q.E.D.

Din păcate, mai nimeni nu va reține acest proces "complicat". Iar efectul dezinformării este cel vizat.

Fără o educație media solidă si fără ca puterea să aibă interesul să aibă un electorat educat, să vă asteptați să vedeți tot mai multe operațiuni de acest gen. Nu doar în România.

Da, ne asteaptă vremuri complicate.

SURSA: 

Andrei Rosetti 

Servus este mai mult decât un salut

Tudor Duică
Servus este mai mult decât un salut este, într-un anume fel, o formă de apartenență la un spațiu comun, la anumite tradiții și cutume. Indiferent că ești ardelean sau bavarez, rutean sau tirolez, știi că ești de "acolo". Cel ce răspunde la servus cu servus, este de-al tău, îl cunoști și ai încredere în el.
Acest vechi salut provine din latinescul servus, care înseamnă „servitor”, vezi și expresia ego sum servus tuus (în traducere ad litteram „eu sunt servitorul tău”). De la sinonimul latinesc sclavus, prin italianul schiavo, este derivat și salutul italian ciao.

Exceptând regiunile din Germania de azi, unde se folosește frecvent(Bavaria, Baden-Württemberg, Renania-Palatinat, etc.), aria de folosire al cuvântului servus coincide cu fostele granițe ale Imperiului Austriac și Austro-Ungar.
Practic, acest salut este folosit din Rutenia și până în Tirolul de Sud, din Silezia și până în Voivodina, într-un grad mai mare sau mai mic.
În Germania Meridională, ca și în Tirol este extrem de utilizat de noile generații. În Cehia sau Silezia este considerat mai degrabă un arhaism.
În Slovenia este iarăși un salut foarte prezent, sub diverse forme, cum ar fi Serbus/Sjervus/Sjerbus, datorită influenței germane foarte pregnante, în majoritatea regiunilor Sloveniei de azi, dar mai ales în Carintia.
În Transilvania și Banat este încă foarte folosit, deși generațiile mai tinere, expuse unei influențe bucureștene(prin penibilele, cel puțin pentru mine, "bună" și "pa,pa") sau italiene(vezi celebrul "ceau"), par să sufere de o pierdere de identitate extrem de neplăcută.
Salutul nu se foloseşte niciodată cu oameni pe care îi întâlneşti pentru prima oară. Ca să devii “Servus!” cu un ardelean trebuie să "mănci o bucată gye pită și slană" cu omul respectiv.
Un moment prielnic de a folosi, pentru prima dată, cuvântul servus, este atunci când se închină sau ciocnește un pahar de "beutură". De obicei ardelenii spun atunci: “No, hai să bem “Servus!”.
În epoca modernă timpurie și în cea modernă, locuitorii Transilvaniei, mai ales de la un anumit nivel de cultură în sus, se salutau și se salută cu „Servus!".
În România de azi este cel mai sigur și minunat semn, că aparții plenar Transilvaniei...

SURSA: https://xn--tudorduic-transsylvanica-3xc.ro/transilvania/servus-transilvania-si-mitteleuropa/

Alexandru Candiano-Popescu

27 ianuarie 1841 – S-a nascut Alexandru Candiano-Popescu, avocat şi ziarist, general al Armatei Române,luptator in Razboiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a Romaniei, de la 1877 ; (d. 1901).
A absolvit Școala Militară de Ofițeri din București la 10 iulie 1857, ca sublocotenent de artilerie, parcurgând ierarhia militară până la gradul de căpitan. A participat la detronarea lui Cuza, la 11 februarie 1866. În memoriile sale el își justifică astfel acțiunea :
„Politicienii, cum am mai zis mai sus, aveau și interese de stat și interese personale ca să răstoarne pe Cuza. Interesul meu personal era ca dânsul să stea pe tron cât mai mult. Dar interesul meu nu se potrivea cu cel obștesc. Mie îmi mergea bine, țării însă îi mergea rău. […] Cu sufletul înecat în amărăciune și în mâhnire, am intrat în conspirație împins de cea mai desavârșită dezinteresare și împlinind cea mai grozavă jertfă pe care un om poate să o împlinească. […] Câte nopți n-am dormit! Ce chin, ce luptă înverșunată s-a petrecut cu mine! Trebuia să mă hotărăsc. Am ales țara.”
În 1867 a demisionat din armată, urmând studii juridice in Italia și înființând două ziare, „Perseverența” și „Democrația”. Fiind considerat un agitator politic, a fost arestat de 3 ori, inclusiv o dată în Austro-Ungaria, unde a petrecut câteva săptămâni în închisoarea din Arad.
Posedând un pronunțat spirit de frondă, în august 1870 a condus mișcarea republicană de la Ploiești împotriva lui Carol I. Mișcarea a fost înfrântă, iar el împreună cu alți 40 participanți a fost pus sub acuzare, fiind însă achitați de tribunalul din Târgoviște.
La 24 mai 1875 Ion C. Bratianu, Mihail Kogalniceanu, A.G. Golescu, Gheorghe Vernescu, Tache Anastasiu, C. Fusea, Alexandru Candiano-Popescu, Anastase Stolojan, Gheorghe Chitu, C.G. Pascov și N.C. Furculescu și-au pus semnătura pe un program politic care atesta fondarea Partidului Național Liberal.
Mobilizat în 1877, a participat la Războiul pentru Independență, remarcându-se la comanda Batalionului 2 Vânători în celebrul atac pentru cucerirea redutei Grivița 1. Citându-l la ordinea de zi a armatei pentru comportarea eroică avută la comanda Batalionului 2 Vânători, generalul Alexandru Cernat, ministrul de război, aprecia faptul că acesta, înrolat ca voluntar în război, s-a oferit să conducă batalionul „nefiind chemat la comanda acestuia”. Pentru faptele sale de arme a fost avansat la gradul de locotenent-colonel și decorat cu înalte ordine și medalii.
În 1879 devine prefect al poliției Bucureștiului timp de 4 luni.
Deși participase la mișcarea antidinastică, el este, între anii 1880-1892, adjutant al regelui Carol I. Această numire este comentată de Mihai Eminescu în ,,Timpul’’ din 9 decembrie 1880 :
„Când un om ce, după propria sa mărturisire, soldat fiind, a luat parte la răsturnarea suveranului său și care, după știința tuturor, a proclamat răsturnarea domnitorului la Ploiești, devine sub domnul Brătianu adjutant domnesc, atașat ca om de încredere pe lângă suveranul pe care a voit să-l răstoarne, domnul Brătianu va permite tuturor rebelilor libertatea de-a conchide că impunitatea unui atentat la siguranța statului și a formei de guvernamânt e, sub domnia sa, un titlu de recomandație pentru a înainta pe scara ierarhiei sociale.”
În 1894 este avansat la gradul de general de brigadă.
A scris versuri (Când n-aveam ce face - 1866), cântece de război și un volum de memorii „Amintiri din viața-mi”.

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Candiano-Popescu
Foto :Internet , https://www.google.ro/,